Category Articole

A studiat arhitectura, apoi a fost patru ani într-un ONG, după care a decis că vrea să încerce și altceva, în domeniul antreprenoriatului. Mai exact, a lansat startup-ul Interrobang, prima agenție de vizualizare de date din România. Răzvan Zamfira a deschis un ONG cu niște prieteni, pentru că tot discuta în facultate despre ideea de participare publică și despre cum implici locuitorii în demersul de dezvoltare a orașului și s-au hotărât să vadă ce se întâmplă, de fapt, când implici cetățenii. Lucrurile s-au oprit, însă, atunci când a plecat la studii în străinătate, unde a făcut un master în studii urbane – un mix de științe sociale în contextul orașului sau „cum să înțelegi elefantul”, spune el, și îmi dă exemplu parabola cu elefantul și cei șapte nevăzători care îl pipăie și fiecare înțelege altceva.

„Cumva, contextul masterului încerca să te facă să ai o înțelegere comună asupra orașului și cam atunci a început și chestia legată de date”, povestește Răzvan Zamfira, cofondator al startup-ului Interrobang, prima agenție de vizualizare de date din România, după cum se descriu ei.

În ceea ce privește activitățile sale cu vizualizarea de date, Răzvan spune că „nu are neapărat un început, cred că o făceam oricum încă din facultate, într-un fel sau altul, pentru că aveai concepte destul de complicate de explicat și era foarte ușor să recurgi la ilustrarea lor grafică”. După master, lucra foarte mult cu date și trebuia să vadă cum le explorează și cum le comunică. Și pe partea de ONG multe dintre informațiile despre calitatea vieții din oraș vin tot din date, iar problema e cum ajungi să sensibilizezi oamenii cu privire la datele respective. Aceste aspecte i-au determinat pe el și prietena lui să pornească Interrobang.

„Dacă eu am venit din zona de cercetare și nevoia de a o comunica, prietena mea se ocupă de PR, mă ajută să ajungem la oameni și organizații și așa se leagă lucrurile.”

Decizia de a deschide o firmă a luat-o peste noapte. „Am căutat pe Google o firmă care să-ți înființeze firma, pentru că nu voiam să trec prin toată birocrația la momentul acela, și în trei zile era gata. Am zis că a fost un imbold destul de bun să ne concentrăm mai mult pe zona asta”, își amintește el. În plus, i s-a părut că este un mariaj bun între activitatea sa în domeniu, pe care o începuse de mai mult timp, amestecată cu alte proiecte, inclusiv de grafică și puțin pe partea de cercetare.

„Interrobang combină designul cu analiza statistică, transformând, astfel, informații complexe într-o poveste relevantă și captivantă pentru publicul organizației.”

Răzvan spune că diferențierea lor față de alte agenții vine tocmai din definiția conceptului de information design data visualization. „Information design, la modul general, poate să însemne orice activitate prin intermediul căreia poți să structurezi date pentru a le accesibiliza. De exemplu, o carte de telefoane poate să fie un exemplu de information design, în sensul că ai niște numere, le organizezi în funcție de orașe, județe sau alfabetic, pentru ca oamenii să ajungă mult mai ușor la informația respectivă”, îmi explică Răzvan. Practic, implică un set de date și vizează modul în care le transformi în informații pentru anumiți utilizatori, în cazul acesta, oricine caută un număr de telefon. Apoi, dacă ar fi o înlănțuire între ele, ar veni vizualizarea de date, care se concentrează foarte mult pe felul în care folosești instrumente vizuale sau grafice pentru a ajuta la accesibilizarea datelor.

După aceea, mai există o ramură, care ține mai mult de graphic design din punctul lui de vedere, cea a infograficelor. „Diferența principală dintre ce ți-am povestit până acum și infografice este că acestea din urmă sunt niște modalități subiective de a comunica. În loc să alegi să scrii un articol sau orice altă modalitate de comunicare, creezi o reprezentare grafică în care tu alegi ce numere să ilustrezi, fără a lăsa persoana care vede informațiile să le exploreze și să le înțeleagă cu adevărat.

„Cred că aici este caracterul inovator al ideii noastre, că vrem să ne concentrăm pe partea de transparență de date și explorarea lor”, afirmă cofondatorul startup-ului.

Ne plac cifrele, dar nu le înțelegem

În ceea ce privește nevoia unei soluții ca cea pe care o aduce Interrobang, Răzvan menționează faptul că atunci când avea de făcut o cercetare pe anumite aspect legate de mediul urban, nu existau date sau erau foarte greu de accesat. Apoi, lumea nu este obișnuită cu datele, să-și pună niște întrebări, să se ducă la un set de date și să le interpreteze.

„Ideea a fost ca prin crearea unor unelte de comunicare să stârnim curiozitatea, atât a locuitorilor, cât și a companiilor, ca să-și exploreze mai în profunzime datele. Ce ne interesează pe termen mediu și pentru dezvoltarea pieței este zona de data literacy. Așa cum ne interesează să înțelegem o limbă străină și un vocabular, cred că este nevoie de educație și pe zona de înțelegere a datelor la nivel de individ. În sensul că suntem confruntați cu foarte multe știri legate de date, dar nu știm cum să le înțelegem, afirmă el.

Cine are nevoie de vizualizarea datelor?

La capitolul clienți, Răzvan menționează mai multe segmente. Pe de o parte, deja colaborează cu site-uri de jurnalism de investigație și spune că de aici ar putea veni și principalii clienți. „Cumva, de aici s-a și dezvoltat destul de mult piața din străinătate, cu publicații ca New York Times care au un departament specializat pe zona de vizualizare de date și au dezvoltat propriile software-uri”.

În același timp, sunt companiileunde vizualizarea de date funcționează fie ca instrument intern de analiză a datelor, fie ca instrument de comunicare. „În ultima vreme, de când a apărut obligativitatea de a avea rapoarte anuale de sustenabilitate, trebuie să comunice anumite informații către stakeholderi”, explică Răzvan. Apoi mai sunt și ONG-urile, iar de curând Interrobang a și finalizat un proiect pentru Green Peace.

Nu în ultimul rând, este, „evident, și administrația publicămai ales că vorbim acum foarte mult despre smart city, mai multe date deschise și cum transformi aceste date în niște asset-uri pentru parteneri, fie cetățeni, fie companii, care vor să beneficieze de ele pentru a crea sau a înțelege orașul și a crea produse noi pentru acesta. Dar din experiență am observat că aici merge mai lent, pentru că administrația vine destul de târziu”, menționează Răzvan.

Interrobang este unul dintre startup-urile acceptate în incubatorul Future Makers, în care au intrat „destul de spontan”. Pe lângă toate beneficiile din program, una dintre echipele participante va câștiga premiul publicului, în valoare de 2.500 euro.

Spre deosebire de alte programe de antreprenoriat la care a mai participat, Răzvan spune că Future Makers oferă flexibilitate mulată pe tipul și nevoile afacerii. „Cred că ne-a ajutat să ne structurăm etapele mai bine și, ținând cont că făceam și alte lucruri în paralel, să ne concentrăm mai mult pe dezvoltare”, afirmă el.

„Ce mi-a plăcut la Future Makers este că am avut diferite training-uri, dar fiecare și-a croit propriul drum prin program și ne-am bucurat și de partea de networking. Am observat că sunt foarte multe potențiale colaborări pe termen lung.”

Spre deosebire de marea majoritate a proiectelor de la Future Makers, care sunt bazate pe aplicații și proiecte bine definite, după cum a observat Răzvan, în cazul lor este mai mult vorba de servicii. „În continuare, vrem să ne dezvoltăm, să nu mai fie o agenție de două persoane, dar să preluăm mai multe tipuri de expertiză, vrem să mergem pe zona de educație și consultanță și cred că, în funcție de evoluția pieței, de acolo putem să ne dăm seama unde am putea să creăm anumite unelte care să și automatizeze procesele.”

Planuri pentru startup

Răzvan spune că ar vrea ca partea de know-how să vină din comunitatea pe care vor să o dezvolte, iar anul viitor să construiască un blog în care să prezinte în mod vizual diverse date publice, „pentru partea de popularizare a utilizării datelor”. De asemenea, și-ar dori să organizeze o conferință pe zona asta, în care să invite și experți din străinătate, „acum că există și modelul galeriilor de artă bazat pe vizualizare de date și să prezinți toate fațetele și ce poate să însemne datele – de la artă la user experience și noi unelte și servicii”.

Pentru partea de finanțare, vor să aplice la un program mai clasic, Romania Start-up Plus, întrucât li se pare că oferă o bază pe care să construiască, chiar dacă nu este o finanțare foarte mare.

Interviul intergral poate fi citit aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *